Mogan Gh.L., Butilă E.V., Buzdugan I.D. Proiectarea reductoarelor conico-cilindrice. Universitatea Transilvania din Braşov

Ghid.5.2 Verificarea structurii constructive

Verificare interferenţe parturi

Încărcare aplicaţie Model cinematic RConCil

¿¿ ® [se deschide aplicaţia, ].

¿ ® ¿ ® :

[se va selecta cu ¿ din lista tipul interferenţei, , şi, ], [se va selecta cu ¿ partul Roată conică, şi în caseta apare ], [după ce se va activa ¿ caseta se va selecta cu ¿ partul Roată conică, şi în caseta apare ], [după ce se va activa cu ¿ caseta se va selecta cu ¿ partul Arbore cu roată cilindrică, şi în caseta apare ], ¿ ® :

[în lista apare:

,

unde se evidenţiază interferenţa dintre cele două parturi, inclusiv şi valoarea 2.47, fig. a).

Obs. În cazul în care cele două parturi nu interferă lista de mai sus nu apare, şi se vor urmări aspectele de mai jos.

a

Verificare structură constructivă

Schema cinematică (fig. b) şi modelul cinematic (fig. c cu partul Bază cu rulmenţi ascuns) a reductorului oferă o imagine grafică de ansamblu a viitorului produs.   Deoarece, de obicei, la proiectare numărul parametrilor independenţi este mult mărit în raport cu numărul relaţiilor de calcul este dificil să se obţină o structură optimă (volum şi greutate minime), în practică se face o analiză a schemei (modelului) cinematic conform tabelului de mai jos, urmărind optimizarea calitativă  pentru eliminarea, pe de-o parte, a situaţiilor iraţionale şi/sau imposibile tehnic şi, pe de altă parte, o proporţionalitate judicioasă care să conducă la volum minim şi la ungere eficientă a angrenajelor.

b

c

d e

f

Analiza din punct de vedere constructiv a modelului cinematic

Zona	Situaţia posibilă	Consecinţa	Observaţii
A	A1 < (1…2) mm sau A1 > (2…2,5) dR1	Structura angrenajului conic necorespunzătoare	Pentru remediere se vor verifica şi/sau modifica calculele de predimensionare (se poate modifica împărţirea raportului de transmitere pe trepte). Ex. A1 = 3,289 mm (v. fig. d) , structura este corespunzătoare
B	B1 < (3…4) me	Pinionul conic este corp comun cu arborele de intrare	Arborele de intrare se va executa din acelaşi material ca al pinionului conic (Anexa.5.2.1). Ex.: B1 = 19,413 – 14 = 5,413 mm (fig. d, e) < (3…4) 3 = (9…12) mm
	B1 > (3…4) me	Pinionul conic se poate realiza separat	Se va introduce o asamblare cu pană paralelă (Anexa.5.2.1)
C	C1 < (2…3) mm sau C1 > aw	Structurile angrenajelor necorespunzătoare	Pentru remediere se vor verifica şi/sau modifica calculele de predimensionare. (se poate modifica împărţirea raportului de transmitere pe trepte). Ex. C1 ~ 69,68 mm (v. fig. c), structura este corespunzătoare
	C2 < (3…4) m	Pinionul cilindric este corp comun cu arborele intermediar	Arborele intermediar se va executa din acelaşi material (corp comun) ca al pinionului cilindric (Anexa.5.2.1) . Ex. C2 = 11,324 mm (fig. c) < (3…4) 4 = (12…16) mm
	C1 > (3…4) m	Pinionul cilindric se poate realiza separat	Se va introduce o asamblare cu pană paralelă (Anexa.5.2.1)
D	D1  0	Roata conică interferă cu arborele de ieşire (v. fig. a)	Roţile conică şi cilindrică au dimenisuni radiale mult diferite, fapt ce poate conduce la o structură necorespunzătoare şi/sau la ungere ineficientă. Pentru remediere se vor verifica şi/sau modifica calculele de predimensionare (se poate modifica împărţirea raportului de transmitere pe trepte). Ex. D1 = 10,019 mm (v. fig. c), structura este corespunzătoare
	D1 >> 0	Structura constructivă a reductorului necoresunzătoare