Mogan Gh.L., Butilă E.V., Buzdugan I.D. Proiectarea reductoarelor conico-cilindrice. Universitatea Transilvania din Braşov

 

Ghid.5.2 Verificarea structurii constructive

 

Verificare interferenţe parturi

Încărcare aplicaţie Model cinematic RConCil

¿¿  ®  [se deschide aplicaţia,  ].

¿ ® ¿  ® :

[se va selecta cu ¿ din lista  tipul interferenţei, , şi, ],  [se va selecta cu ¿  partul Roată conică, şi în caseta  apare   ], [după ce se va activa ¿ caseta  se va selecta cu ¿  partul Roată conică, şi în caseta  apare ], [după ce se va activa cu ¿ caseta  se va selecta cu ¿  partul Arbore cu roată cilindrică, şi în caseta  apare ], ¿  ®  :

[în lista   apare:

,

unde se evidenţiază interferenţa dintre cele două parturi, inclusiv şi valoarea 2.47, fig. a).

Obs. În cazul în care cele două parturi nu interferă lista de mai sus nu apare, şi se vor urmări aspectele de mai jos.

a

Verificare structură constructivă

Schema cinematică (fig. b) şi modelul cinematic (fig. c cu partul Bază cu rulmenţi ascuns) a reductorului oferă o imagine grafică de ansamblu a viitorului produs.   Deoarece, de obicei, la proiectare numărul parametrilor independenţi este mult mărit în raport cu numărul relaţiilor de calcul este dificil să se obţină o structură optimă (volum şi greutate minime), în practică se face o analiză a schemei (modelului) cinematic conform tabelului de mai jos, urmărind optimizarea calitativă  pentru eliminarea, pe de-o parte, a situaţiilor iraţionale şi/sau imposibile tehnic şi, pe de altă parte, o proporţionalitate judicioasă care să conducă la volum minim şi la ungere eficientă a angrenajelor.

b

c

 

   

                                                         d                                                                             e

 

 

f

Analiza din punct de vedere constructiv a modelului cinematic

Zona

Situaţia posibilă

Consecinţa

Observaţii

A

A1 < (1…2) mm

sau

A1 > (2…2,5) dR1

Structura angrenajului conic necorespunzătoare

Pentru remediere se vor verifica şi/sau modifica calculele de predimensionare (se poate modifica împărţirea raportului de transmitere pe trepte).

Ex. A1 = 3,289 mm (v. fig. d) , structura este corespunzătoare

B

B1 < (3…4) me

Pinionul conic  este corp comun cu arborele de intrare

Arborele de intrare se va executa din acelaşi material ca al pinionului conic (Anexa.5.2.1).

Ex.: B1 = 19,413 – 14 = 5,413 mm (fig.  d, e) <  (3…4) 3 = (9…12) mm

B1 > (3…4) me

Pinionul conic  se poate realiza separat

Se va introduce o asamblare cu pană paralelă (Anexa.5.2.1)

C

C1 < (2…3) mm

sau

C1 > aw

Structurile angrenajelor  necorespunzătoare

Pentru remediere se vor verifica şi/sau modifica calculele de predimensionare. (se poate modifica împărţirea raportului de transmitere pe trepte). 

Ex. C1 ~ 69,68 mm (v. fig. c), structura este corespunzătoare

C2 < (3…4) m

Pinionul cilindric  este corp comun cu arborele intermediar

Arborele intermediar se va executa din acelaşi material (corp comun) ca al pinionului cilindric (Anexa.5.2.1) .

Ex. C2 = 11,324 mm (fig.  c) <  (3…4) 4 = (12…16) mm 

C1 > (3…4) m

Pinionul cilindric  se poate realiza separat

Se va introduce o asamblare cu pană paralelă (Anexa.5.2.1)

D

D1  0

Roata conică interferă cu arborele de ieşire (v. fig. a)

Roţile conică şi cilindrică au dimenisuni radiale mult diferite, fapt ce poate conduce la o structură necorespunzătoare şi/sau la ungere ineficientă.

Pentru remediere se vor verifica şi/sau modifica calculele de predimensionare (se poate modifica împărţirea raportului de transmitere pe trepte).

Ex. D1 = 10,019 mm (v. fig. c), structura este corespunzătoare

D1 >> 0

Structura constructivă a reductorului necoresunzătoare